Expertul-robot nu e brand personal
În timp ce scriu acest articol dintr-un peisaj de munte, cu ochii spre vârfurile deja ninse ale Bucegilor (este 3 octombrie) zeci, sute de profesioniști finalizează parcurgerea încă unui curs sau program tehnic.
Suntem cea mai digitalizată generație care a locuit vreodată Terra, cea care obține acreditări cel mai repede și totuși cea mai stresată și nesigură pe ea.
Când finalizează cursul, majoritatea spun „gata, acum parcă sunt complet”. Au simțit că acest curs le lipsea ca să poată să își înceapă brandul personal. Teancul de diplome, acreditări, licențe și certificări luate într-o perioadă-record îi recomandă să înceapă lucrul cu clienții.
Poate nu ar fi o idee rea să ne întrebăm clienții înainte „Voi ce vreți?”
Am fi surprinși să auzim „Noi vrem emoție. Vrem promisiuni că va fi mai bine. Vrem să știm că ne vom rezolva problemele. Vrem să știm că vom trăi o viață mai bună”.
Nu spun că diplomele, acreditările și licențele nu sunt bune – sunt chiar foarte bune, necesare și utile! Însă nu sunt totul. De obicei, concentrați pe procesul învățării, uităm ce o să facem ulterior cu toată informația învățată. Uităm să fim oameni, să comunicăm. Obiectivul este să o împărtășim cu alții, să contribuim la binele lor așa cum alții contribuie la binele nostru.
Uneori, în mod eronat, credem că asta vor clienții, să îi impresionăm cu un profil de expert-robot. Un fel de știe-tot care nu poate greși. Anii în care profesioniștii erau oameni reci, fără emoții, îmbrăcați toți la fel, în costume terne și cu genți-diplomat au trecut.
E momentul profesioniștilor umani, simpatici, empatici, care acceptă că încă au lucruri de învățat și cu care clienții pot relaționa ușor.
Ca brand personal, vinzi emoție. Vinzi o promisiune. Poate în loc de următorul curs tehnic, următoarea acreditare sau licență pe care ai vrea să o obții fiindcă te simți prea necalificat…îți iei timp să asculți ce îți răspund clienții la întrebarea „Voi ce vreți”?
Shine On,
Manu
