Femei care își schimbă viața – Gina Boiculese

În urmă cu patru ani, Gina Boiculese a crezut că a pornit o afacere în România, și de fapt cred că a pornit o afacere și un mare proiect de educație pentru părinți. E vorba de a ne învăța pe noi, părinții moderni, despre beneficiile hainelor din lână merinos pentru bebeluși și copii și a face diferența între haine oarecare, “din comerț” și piese de calitate. Cu siguranță ai auzit de LittleBandit, business-ul ei. Dacă îți și îmbraci copilul de la ei, știi că hainele sunt super, materialul e integru, culoarea la fel, forma intactă după câteva purtări, iar copiii să mișcă în voie în haine călduroase, fără să fie „overdressed”. Gina poate să vorbească despre beneficiile lânei merinos sau alpaca ore în șir. E compendiu de informații despre procesul de producție, diferențe între fibre și materiale, beneficii, mod de utilizare sau întreținere. Ea nu știe, dar orice discuție cu ea mă duce cu gândul departe, la aplacas, lamele care pasc în Machu Picchu, unde sper să ajung din nou într-o zi, de data asta cu Andi.

Cum a ajuns Gina ca, din om de corporație, să devină owner-ul unuia dintre cele mai nișate, specializate și sustenabile afaceri pentru copii din România? Care e povestea dezvoltării ei personale?

Cine ești?

Sunt fiică, soră, prietenă, soție, mamă și antreprenor. Schimb rolurile de mai multe ori pe zi și jonglez cu emoții puternice care mă ajută să mă descopăr. Sunt un vulcan după cum mi-a zis băiatul cel mare zilele trecute. La 4 ani el crede despre mine că sunt puternică precum un vulcan.

Și ce faci?

De aproape 4 ani îi ajut pe părinți să își îmbrace familiile în fibre naturale din surse sigure care îngrijesc corpul și protejează natura. Cercetez zi de zi, descopăr producători noi, îi evaluez, testez și consiliez clienții care caută soluții alternative pentru o viață trăită în tihnă.

Ce făceai înainte să îți schimbi viața?

De cand am intrat la facultate știam un singur lucru: trebuie să mă angajez. Așa am făcut. Din primul an de facultate am început să lucrez și am continuat până pe 14.02.2019 când am devenit propriul meu angajat. În timp am devenit pasionată de procese, obiective, audit, calitate. Toate acestea se potriveau ca o mănușă în corporație, unde totul este bine aliniat și standardizat. Înainte să încep să mă gândesc la schimbare făceam parte din circuit: minim 9 ore/zi plecată de acasă, așteptam cu nerăbdare sfârșitul de săptămână care nu ne prindea aproape niciodată în București și o luam de la capăt luni. 

Cum ai știut că e momentul pentru schimbare?

După ce am născut primul băiat timpul a căpătat o cu totul altă valoare. 11 luni au trecut rapid și a trebuit să mă întorc la birou. Primii 4 pași legați ai lui i-am văzut pe camera video după un apel al bonei, o mamă și o prietenă de excepție care ne-a rămas alături de atunci. Ajungeam acasă și uneori plângea când îl luam în brațe. Erau lacrimi de bucurie și supărare, își revenea rapid și se liniștea la sân. Dar a doua zi o luam de la capăt și știam că nu vreau sa mai continui așa. Voiam să îl văd crescând și nu doar 3 ore seara. 

Ce ai făcut, mai exact?

Am povestit despre frustrările mele cu o prietenă. Am spus că vreau să fac ceva cu mai mare însemnătate. Și în 5 luni aveam site-ul deschis. Am pornit amândouă cu 0 expertiză în mediul online, dar cu ceva experiență de crescut copii și ales produsele cele mai bune pentru ei. Cercetarea era pe jumătate făcută. Așa că am început să construiesc și să mă descopăr energică, determinată și vulnerabilă. 

Să poți da timpul înapoi, ce ai face diferit?

Nimic. Totul a avut rostul lui. Fiecare om a fost lecția potrivită ca să pot ajunge unde sunt acum. 

Ți-a fost frică de ceva în procesul schimbării?

În primii 2 ani am fost pe pilot automat și nu am apucat să diger foarte mult din ce mi se întâmpla. Copilul creștea odată cu proiectul. Frica mea cea mai mare era că orele de somn ajunseseră la maxim 4-5 pe noapte și nu mai puteam continua fizic în același ritm. Îmi era teamă să nu ajung pe 0 cu energia și să eșuez lamentabil.

Dacă da, cum ai trecut peste sentimentul de frică?

Am învățat să închid telefonul noaptea, să îl duc în altă cameră și să dorm. Când corpul funcționeză la capacitate maximă totul se leagă. Și după 2 ani de ritm accelerat, 2 ani în care a mai apărut un băiat în familie am început să apreciez mai bine somnul și nevoia corpului de odihnă. Frica, scenariile, anxietatea – toate se instalau în momente în care nu eram bine fizic. 

Cum te simți acum?

Sunt fericită pentru că mi-am dat voie să am microuniversul meu unde învăț despre oameni, interacționez așa cum îmi place și promovez un stil de viață curat, cumpătat cu alegeri sănătoase. Mai mult ca oricând acum mă bucur de fiecare zi și nu mai relizez când e vineri sau luni. Sau mai bine spus nu mai trăiesc pentru vineri seara. Sunt provocată la fiecare pas de idei noi și determinată să le testez pe toate. Schimbarea de la angajat la antreprenor a venit la pachet cu o porție consistentă de curaj. Eu setez regulile și eu suport consecințele. Era satisfăcător să știu că la o dată fixă primeam suma X în cont chiar dacă unele zile erau mai pline și altele nu. Acum trăiesc realitatea plații taxelor, chiriei, TVA-ului, salariul colegei mele și a salariului meu. Responsabilitatea este un ca un duș rece. Te trezește brusc la realitate atunci când intri prea ușor în zona de confort. 

Ce credeai despre tine înainte?

Mereu am știut că sunt un angajat bun. Am fost crescută într-o familie de oameni corecți, muncitori care mi-au arătat că succesul în viață înseamnă multă muncă și caracter. Nu există căi scurtate. Puneam mereu în practică cele două și creșteam în profesie sau mai bine zis continuam să mă bucur de stabilitate financiară și atât. 

Ce crezi acum?

Acum cred că nu există nimic din ceea ce eu nu pot obține. Mă las condusă de crezul în copiii mei, de lumea pe care care o construim pentru ei și de cât de importante sunt deciziile luate acum pentru viitorul lor. Încrederea că ceea ce fac acum este bine și este de folos îmi dă energia să dezvolt și să devin și mai vocală. Deciziile sănătoase erau la un moment dat ușor de luat, acum gălăgia e prea mare și se simte nevoia de claritate și curățenie.

Cum ai celebrat succesul transformării tale?

Transformarea mea a fost trecerea asumată de la statutul de angajat la cel de antreprenor. Și deși sunt zile în care parcă tot nu îmi vine să cred câte s-au întâmplat in 4 ani o iau usor dimineața cu un pahar de prosecco în compania cuiva drag și îmi dau seama că fiecare zi în care copiii nu au otită și pot să lucrez este o zi bună :)

Ce urmează?

Urmează lansarea noului website littlebandit.ro, extinderea ofertei de produse și crearea de conținut de calitate pentru a educa despre fibre naturale și alegeri sănătoase. 

Care este marele dar pe care l-ai primit de la viață, în procesul transformării?

De când am început proiectul darurile cele mai mari au fost oamenii care mi-au fost și îmi sunt alături. Legăturile create sunt mai intense, oamenii intră mai ușor în viața mai și ies mai ușor. Lecțiile învățate în urma interacțiunilor din cei 4 ani sunt marele dar. Niciun curs nu te pregătește pentru momentul unei negocieri sau pentru momentul primului telefon cu un client care a avut o zi proastă. La fel cum nimic nu te pregătește pentru schimbările din familie provocate de alegerile mele. 

Ce e posibil acum pentru tine?

Sky is the limit! Am o misiune, am un sistem de suport care îmi încarcă bateriile, am sănătate și pot crea schimbare în modul în care părinți ca mine aleg hainele pentru copiii lor. Cred că oamenii sunt în mod instinctiv buni și vor să facă bine. Alegerile pe care le face fiecare sunt făcute din iubire: de sine, de familie, de cel care coase haina pe care o poartă. Eu vreau să punctez mai mult cum se traduce respectul acesta față de alții în deciziile noastre de cumpărare. 

Mulțumesc, Gina!

Seria de interviuri Femei care își schimbă viața continuă săptămâna viitoare cu noi povești inspiraționle.

Să fim bine!